Lacul Roșiile , Munții Parâng

Din cadrul lacurilor glaciare adăpostite în masivului Parâng , lacul Roșiile  sau Tăul fără Fund este considerat lacul glaciar  cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng , ocupând un loc marginal în imensa căldare a Roșiilor.

Lacul Roșiile este înconjurat de grohotișuri desprinse din vârfurile ce străjuiesc lacurile din căldarea Roșiile (tot în apropiere este și lacul Mândra).Cel mai adânc lac din masivul Parâng se întinde pe o suprafață de 3,76 ha, este situat la o înălțime de 1980m , iar adâncimea maximă este di 17,6m.

În drumul către căldarea Roșiile între pădurile și golul alpin jnepenișul creează adevărate baraje naturale vegetale, dar aceasta nu reprezintă o barieră de netrecut pentru iubitorii de drumeții montane.

Căldarea Roșiile se pretează foarte bine și pentru tabără cu corturi, de aici se pot organiza mici trasee turistice zonale, dar mare atenție la prognoza meteo.Ploile în masivul Parâng vin foarte rapid și sunt destul de violente, iar ceața este un dușman al turiștilor.

Munții Parâng, prin peisajul său, prin frumusețea și diversitatea lacurilor sale, vegetație bogată, peisaj alpin sau pârtii de schi naturale sau amenajate  reprezintă un imens potențial turistic din Carpații românești alături de Retezat, Bucegi, Făgăraș, dar din păcate neexploatat și foarte puțin promovat.

Decât să promovăm frunze, ca brand turistic inexistent, mai bine să promovăm instantanee realizate de adevărații iubitori de munte, pentru că o fotografiile realizate cu pasiune și profesionalism creează brandul turistic.

Lacul Mija , Munții Parâng

Sunt poate mulți doritori de o aventură pe munte , dar singuri le este teamă să plece la un drum necunoscut .O pensiune turistică din apropierea orașului Petroșani s-a hotărât să organizeze  cu ghid , trasee turistice de o zi în Parâng.

Primul traseu descris excelent printr-un purpuriu de fotografii profesional realizate ne descrie traseul montan către lacul Mija.

Lacul Mija este situat la altitudinea de 1975 m este păzit de de Vârful Slivei în partea dreaptă a lacului.Traseul de acces este relativ ușor chiar și pentru exploratorii începători ai muntelui cu condiția de a avea un ghid experimentat și condițiile meteorologice să permită parcursul traseului.La munte , și mai ales la altitudinea de peste 1500  de metri , condițiile meteo sunt foarte schimbătoare, deseori turiștii se pot rătăci din cauza ceții.Traseul se poate realiza în condiții de siguranță primăvara ,vara , toamna.Traseul este interesant iarna pentru iubitorii de schi extrem și nu este recomandat neavizaților.

Traseul poate fi abordat din mai multe locații:

- Petroșani sau Petrila ,Valea Jiețului , cabana Mija sau mai sus pe Valea Jiețului de la cabana Groapa Seacă (pe traseu pot fi admirate și Cheile Jiețului).

- Petroșani, hotel Rusu sau pensiunea Bujor de Munte.

Personal , recomand varianta cu pensiunea Bujor de Munte unde există locuri de cazare de o calitate ridicată și traseul este mai accesibil urcând pe poteca de creasta pe sub Vârful Cârrja in două ore.

Parfum de …Parâng

Muntii Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng – Șureanu – Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafața dintre masivele muntoase ale Romaniei. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

 Muntii Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcuta de șirul depresiunilor Novaci si Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înalta șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge pana la altitudinea de 2.200 m și face legătura dintre Obârșia Lotrului și stațiunea turistică Rânca. Transalpina oferă peisaje grandioase cu mult superioare Trasfâgărășanului , dar adevarata frumusețe a Parăngukui se poate descoperi doar prin traseele montane realizate la pas cu rucsacul în spate.

Urcând pe crestele Munților Parâng vom putea admira un peisaj impresionant și sălbatic demn de filmat pentru Discovery Channel sau National Geographic Channel.

 Pe cuprinsul întinderii muntilor Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, si anume vârful Parăngul Mare, cu 2.518 m si trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemanarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m si Cârja cu 2.405 m si aproximativ 15 varfuri de peste 2.300 m.

 Munții Parâng se remarca prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănatori cu Munții Fagărăș, iar multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Gâlcescu, Roșiile, Iezerul inghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul ca pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face sa fie unul dintre cele mai sâlbatice masive muntoase din Romania, după spusele unora foarte asemănător cu peisajele montane elvețiene.

 Partea sa sudica se remarca prin existenta unor formatiuni calcaroase, care au dat nastere unor pesteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflata pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflata pe valea râului Olteț.

Traseele montane ale Parângului pot fi atacate din zona localității Petroșani care se află la 6-7 kilometri de cabanele montane Rusu, Bujor de Munte , Groapa Seacă sau Mija .

De pe crestele Munților Parâng poți admira în depărtate turmele de capre negre care populează zona alpină.Pentru o vizibilitate corectă este bine ca turistul să aibă în dotare un binoclu.

Promovarea turismului românesc se poate realiza și prin mii de videoclipuri  care să pună în evidență minunăția peisajului românesc într-un portal cu mii și mii de postări foto sau videclipuri.
Videoclipul este realizat de un prieten , care a străbătut crestele munților la pas în toate anotimpurile , astfel a reușit instantanee foto de o rară frumusețe.

Splendoarea naturii, Plitvice

Splendoarea naturii poate fi descoperită dacă parcurgem la pas traseul din jurul lacurilor de la Plitvice(Croația).Minunăția naturii poate fi admirată de pe malurile lacurilor parcurgând  mici podețe din lemn care dau impresia că sunt parte integrantă a arhitecturii locului.

Zona Plitvice a devenit parc național în 1949 și este vizitată anual sute de mii de turiști din lumea întreagă .Parcul național Plitvice(Croația) se împarte în două zone alcătuite din Lacurile de Sus (12), unde sunt transportați turiștii cu microbuze pentru a vizita la pas în coborâre lină zona lacurilor , și Lacurile de Jos (4) , unde este punctul de sosire la cel mai mare lac din zonă, locul din care un minivaporaș transportă turiștii înapoi la punctul de plecare.Cele două zone sunt străbătute la pas de turiști , care pot adnira impresionantul peisaj alcătuit din circa 16 lacuri și nenumărate cascade care varsă apa dintr-un lac în altul.În acest peisaj mirific s-au filmat în anul 1964 celebrele ecranizări  din seria Winnetou (după romanelor lui Karl May).

Penru cei ce au vizitat Plitvice merită să vadă filmul măcar pentru peisajele în care s-a filmat și pentru o comparație peste ani a modificărilor aduse de natură zonei Plitvice. Lacurile sunt separate prin baraje naturale de travertin, care este depus prin acţiunea de muşchi , alge şi bacterii. Plantele şi bacteriile se acumulează pe partea de sus, formând bariere de travertin care cresc cu o rată de aproximativ 1 cm pe an.

Apa cristalină a lacurilor și coloritul  special este dat de prezența dolomitei și calciului în zona de formare a lacurilor și cascadelor. Lacurile sunt renumite pentru culorile lor , variind de la albastru la gri verde , culorile se schimbă constant în funcție de cantitatea de minerale sau organisme din apă şi unghiul de cădere a razelor de  soare.

 Cea mai mare înălțime a cascadelor ajunge la 76 de metri ,iar parcul se întinde pe o suprafață de 266 de kilometri pătrați.O zonă minunată avem și în cadrul Parcului Național Retezat  însă mai puțin promovată și mai greu accesibilă turistului amator care nu dorește să poarte rucsacul în spate.Marea diferență este că Plitvice se vizitează la pas și face parte din circuitele turistice  de export ale Croației, însă Retezatul este puțin promovat, accesul este mai greoi și nu am reușit să-l transformăm în ‚brand.’