Parfum de …Parâng

Muntii Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng – Șureanu – Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafața dintre masivele muntoase ale Romaniei. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

 Muntii Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcuta de șirul depresiunilor Novaci si Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înalta șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge pana la altitudinea de 2.200 m și face legătura dintre Obârșia Lotrului și stațiunea turistică Rânca. Transalpina oferă peisaje grandioase cu mult superioare Trasfâgărășanului , dar adevarata frumusețe a Parăngukui se poate descoperi doar prin traseele montane realizate la pas cu rucsacul în spate.

Urcând pe crestele Munților Parâng vom putea admira un peisaj impresionant și sălbatic demn de filmat pentru Discovery Channel sau National Geographic Channel.

 Pe cuprinsul întinderii muntilor Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, si anume vârful Parăngul Mare, cu 2.518 m si trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemanarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m si Cârja cu 2.405 m si aproximativ 15 varfuri de peste 2.300 m.

 Munții Parâng se remarca prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănatori cu Munții Fagărăș, iar multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Gâlcescu, Roșiile, Iezerul inghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul ca pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face sa fie unul dintre cele mai sâlbatice masive muntoase din Romania, după spusele unora foarte asemănător cu peisajele montane elvețiene.

 Partea sa sudica se remarca prin existenta unor formatiuni calcaroase, care au dat nastere unor pesteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflata pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflata pe valea râului Olteț.

Traseele montane ale Parângului pot fi atacate din zona localității Petroșani care se află la 6-7 kilometri de cabanele montane Rusu, Bujor de Munte , Groapa Seacă sau Mija .

De pe crestele Munților Parâng poți admira în depărtate turmele de capre negre care populează zona alpină.Pentru o vizibilitate corectă este bine ca turistul să aibă în dotare un binoclu.

Promovarea turismului românesc se poate realiza și prin mii de videoclipuri  care să pună în evidență minunăția peisajului românesc într-un portal cu mii și mii de postări foto sau videclipuri.
Videoclipul este realizat de un prieten , care a străbătut crestele munților la pas în toate anotimpurile , astfel a reușit instantanee foto de o rară frumusețe.

Bratislava , Pressburg sau Pozsony

Sunt cele trei nume purtate de capitala Slovaciei, unul dintre cele mai tinere state europene, care a obținut independența într-un mod pașnic, fără război și vărsare de sânge.Poate că slovacii au așteptat prea mult timp pentru a avea un stat independent , după aproape 1000 de ani sub imperiul Austro-Ungar și mai târziu, după 1918, au făcut parte din statul cehoslovac.

Odată cu separarea din cadrul statului cehoslovac, Slovacia s-a descătușat economic  reușind să atragă investiții străine, a obținut ritmuri de creștere de peste 8% anual și a trecut la moneda euro în 2009.A fost alături de Slovenia campioana economică a estului fost comunist, cele două state fiind singurele capabile să pătrundă în zona euro, deși porneau din poziție de outsider față de Cehia sau Polonia.

Capitala Bratislava fără să aibă strălucirea capitalelor imperiale Praga sau Budapesta, este un oraș plăcut turistului păstrând  ambianța medievală în zona centrală.Orașul a înflorit în timpul împărătesei Maria Tereza când a devenit unul dintre cele mai importante localități din imperiu, perioadă în care populația orașului s-a triplat.

Cel mai important loc al orașului  îl reprezintă Castelul Bratislava , fostă fortăreață gotică din vremea lui Sigismund de Luxemburg, devenind în timpul Mariei Tereza reședință imperială, distrus în 1811, apoi refăcut de comuniști în 1950.

O vizită în orașul dunărean Bratislava este binevenită și nu trebuie să lipsească dintr-un circuit central-est european.