Ravello, punct de observare a Marii Tireniene

 

Ravello a fost obiectivul turistic cel mai greu de atins de pe Coasta Amalfitana, poziționat la o înălțime de 350 m fata de nivelul Marii Tireniene poate fi vizitat fie folosind autobuzul care pleacă din Amalfi, fie cu o excursie la pas cu plecare din Minori.Noi am ales a doua varianta pentru ca doream sa admiram peisajele superbe care se deschideau de la înălțimea muntelui către mare și să sorbim parfumul minunat al plantațiilor de lămâi.A fost un efort considerabil pentru ca am urcat trepte echivalente unui bloc cu 100 de etaje și ora plecării a fost în jurul amiezi, iar soarele arzător ne-a creat un disconfort în plus.Prin popasuri mai dese și prin hidratare continua de-a lungul traseului am reușit sa ajungem la Ravello cu tricourile ude de transpiratie, dar cu o satisfactie imensa.

Am admirat mai ales tenacitatea constructorilor italieni care au zidit calea de urcare pietruită către Ravello, dar și vilele ce sunt insirate pe coasta muntelui de la Minori către Ravello unde acești tenaci italieni populează zona de sute de ani, poate chiar din perioada Imperiului Roman.Chiar dacă poteca pietruită în trepte către Ravello este flancata de ziduri, probabil pentru a te adaposti de soarele arzător, efortul pentru a te aproviziona cu alimente este remarcabil.Noroc cu magarii care cara spre varful dealului alimentele pentru traiul zilnic.Interesant este ca rețeaua de apa este prezentă și este un lucru important pentru traiul de zi cu zi pe zona costiera.

Chiar daca la jumătate drumului de urcare am regretat alegerea făcută, dar ne-am încurajat reciproc mai ales cu grupurile care coborau deja.La coborare am admirat cu o satisfacție deosebită locurile vizitate și chiar am găsit o cale mai lină către Minori care ne-a oferit un spectacol inedit pentru niște fotografii pentru Instagram sau pentru amintiri personale.

Drumul de urcare nu a fost lipsit de peripelii pentru ca pe drumul îngust ne-am întâlnit cu măgarii care coborau spre Minori, probabil după ce au aprovizionat vilele localnicilor.A trebuit sa ne ferim în ușile caselor care stau agățate de coasta muntelui, odată chiar am pășit într-o vilă în care gazdă a râs si și-a văzut de treaba chiar dacă noi am încălcat proprietatea.

Șopârlele care mișunau pe jos în viteza ne-au creat un disconfort permanent, dar au fost inofensive, cautau zonele mai umbroase din crăpăturile zidurilor de piatră.Totul a fost în regula la finalul urcării spre Ravello și ne-am putut bucura de o priveliste senzațională..A fost un experiment fericit, dar cu un efort considerabil.In Ravello ne așteptau o înghețată de calitate, berea rece, limonada, limoncello și o masă copioasă care ne-a atenuat eforturile și ne-a dat energie pentru a admira minunea montana a Coastei Amalfitane.

Platoul montan pe care s-a construit Ravello nu este foarte mare și se poate vizita la pas în cateva ore, punctul central fiind vila Rufolo care are vedere către centrul istoric al orașului Ravello, villa fiind subiectul multor povesti, a fost construită de o familie de negustori în secolul XIII.Cea mai importantă poveste despre vila Rufolo o găsim în Decameronul lui Boccaccio unde există o narațiune despre proprietarul acestei vile: Landolfo Rufolo, este povestea a patra din volumul I.

O alta vila care starneste curiozitatea turistilor este vila în care sa turnat filmul Beat the Devil John Huston în care rolurile principale au fost interpretate de Humphrey Bogart și Gina Lollobrigida, care se afla langa un local de unde se poate servi o inghetata delicioasa.De aici pot fi vizitate cochetele magazine de arta ceramica care sunt fabuloase, dar costurile pentru achiziția lor sunt extrem de piperate

Mai sunt și alte vile de admirat, unele cu piscine către zona costieră de unde poți admira de la înălțimea orașului plajele care sunt la 350 m mai jos la nivelul marii, dar intalnesti si construcții care așteaptă reparații…

Ziua în care am vizitat Ravello fiind o zi de sambata am avut privilegiul de a asista la două ceremonii de căsătorie două biserici diferite din Ravello oferindu-ne un spectacol inedit.A fost prima ceremonie de căsătorie din afara țării la care am participat ca spectator, iar majoritatea turistilor au fost impresionați de evenimentele petrecute.

Ravello mai are reputația unei gazde primitoare pentru artiști, muzicieni, chiar aici are loc un festival internațional de muzica clasică care aduna interpreti de excepție din toate colțurile lumii contribuind astfel la promovarea turistica a zonei.Ravello este un punct de observare perfect al Coastei Amalfitane, este un loc superb și incantator, iar o mare parte din turistii mai sportivi aleg drumul pe treptele pietruite ale dealului.

 

Revelion la Hurghada

 

    De foarte mult timp doream sa vizitez piramidele egiptene și sa iau contact cu civilizația egipteana, iar sejurul de tip all-inclusive în stațiunea egipteana Hurghada ne-a oferit prilejul unui Revelion fără costum într-o atmosfera calduroasa cu posibilitatea unei plaje la Marea Roșie si vizitare uner obiective turistice mult ravnite de oamenii de pe întreg mapamondul.

    Sosirea la primele ore ale diminetii pe Aeroportul din Hurghada nu mi-a creat un sentiment de siguranta, ba dimpotriva avem impresia ca fac parte dintr-un film plin de mister de prin anii 1950, primirea rece, ușor indiferență și dezorganizată a ghidului mi-a creat un sentiment de disconfort mai ales în momentul care ne-a informat sa nu bem apa de la robinet pentru a nu avea probleme de sanatate.

    Cand am ajuns la hotel aceeași primire miserupista în care unul cara bagajul în interiorul resortului altul ne baga-n hotel și al treilea ducea bagajele la camera după efectuarea procedurilor de check-in, evident fiecare după predarea bagajului ramane impietrit în așteptarea bacsisului.Totul se desfășura sub masca unei false amabilități și cu o lentoare greu de descris, deși eram singurii români care soseam la resortul Steigenberger.

    Am ales acest resort datorită recomandarilor de pe internet și pot spune ca am fost multumit de condițiile de cazare, mancare, zona de relaxare și de petrecerea de Revelion la care s-au auzit inclusiv cantece în limba romana.In proprietatea resortului exista mai multe baruri și restaurante, cateva piscine în aer liber, iar camerele de la parter sunt cu ieșire direct în piscină.Exista un teren de minigolf și un parc mare cu alei strajuite de vegetatie exotica, iar plaja privată este parte a complexului hotelie.Am observat ca nu se poate trece de la un resort la altul pe plaja, fiecare resort are propria intrare la care toate vehiculele sunt controlate de bombe cu un dispozitiv aflat în grija paznicilor.Acesta a fost un alt disconfort mental creat la vederea acestor controale.Egiptul nu este o țară foarte sigură și este macinata de ani de zile de frământări interne, iar cei care asigura paza turistilor din resorturi trebuie sa fie mereu vigilenți.

    În nicio statiune turistica vizitata pana acuma n-am văzut atat de puțin turiști seara prin statiune, aproape ca oamenii evitau seara să iasă la plimbare prin statiune, domnea o stare de tensiune permanentă, parcă eram permanent în așteptarea unui eveniment nefericit.

    Plimbarea prin Hurghada a avut loc doar la lumina zilei și după cateva zile de acomodare la condițiile zonei.Puținele magazine deschise duceau dorul clienților, iar unul din puținii egipteni cu care am stat de vorbă se plânge de starea dezastruoasă a vanzarilor post Covid.

    Toata perioada petrecuta în Egipt a fost cu stresul sa nu bem apa de la robinet, să nu consumăm alimente nepreparate termic, să ne spălăm pe dinți cu apă plată, să nu consumăm fructe pentru a evita disconfortul de a avea diaree și a ne compromite obiectivele.Sunt detalii cu care agențiile de turism nu se laudă și nici turiștii care au stat în camera pe perioada sejurului.

    Chiar dacă am fost la un sejur all-inclusive au existat costuri suplimentare pentru ciubucul chelnerilor și al personalului de serviciu extrem de insistent pentru orice tip de serviciu oferit.Bine ați venit în țara tipsului…egipteanul are un talent deosebit în a sugera și extrage bacsisul, poate explicabil datorită sărăciei extreme în care trăiesc cei peste 100 de milioane de egipteni.

    Povestea statiunii Hurghada a început în anii 1980 cand regimul Mubarak a dat mâna liberă investitorilor arabi, americani și europeni pentru crearea resorturilor turistice care urmau a fi alimentate de turiști europeni, iar apoi mai târziu rușii au devenit clienți principali, dar situația de nesiguranță creeate de diverse atentate au creat neîncredere, iar Hurghada nu a putut deveni un Dubai egiptean chiar dacă în Marea Roșie sunt cele mai spectaculoase bariere de corali din lume care constituie habitatul a multor specii de pești tropicali.Zona este cunoscută în special pentru cei pasionați de scufundari.Noi am ales sa vizitam piramidele egiptene, mormintele de la Luxor, Templele de la Karnak, piramida lui Keops și Sfinxu.lNoi am ales tururi private pentru mișcare mai rapidă și eficientă, pentru mai multă siguranța și pentru evitarea aglomeratiei la sosirea a mai multor autocare la obiectivele turistice.

    Revelionul organizat de gazdele noastre a fost decent în jurul piscinei cu muzica de toate genurile, focuri de artificii, mâncare și băutură la discreție dar de o calitate mai redusă.Deși eforturile de organizare ale gazdelor au fost impresionante nu pot sa spun ca a fost un Revelion de excepție, a fost primul și ultimul Revelion petrecut în Egipt!