luni, 20 decembrie 2010

Splendoarea naturii, Plitvice

Splendoarea naturii poate fi descoperită dacă parcurgem la pas traseul din jurul lacurilor de la Plitvice(Croația).Minunăția naturii poate fi admirată de pe malurile lacurilor parcurgând  mici podețe din lemn care dau impresia că sunt parte integrantă a arhitecturii locului.
Zona Plitvice a devenit parc național în 1949 și este vizitată anual sute de mii de turiști din lumea întreagă .Parcul național Plitvice(Croația) se împarte în două zone alcătuite din Lacurile de Sus (12), unde sunt transportați turiștii cu microbuze pentru a vizita la pas în coborâre lină zona lacurilor , și Lacurile de Jos (4) , unde este punctul de sosire la cel mai mare lac din zonă, locul din care un minivaporaș transportă turiștii înapoi la punctul de plecare.Cele două zone sunt străbătute la pas de turiști , care pot adnira impresionantul peisaj alcătuit din circa 16 lacuri și nenumărate cascade care varsă apa dintr-un lac în altul.În acest peisaj mirific s-au filmat în anul 1964 celebrele ecranizări  din seria Winnetou (după romanelor lui Karl May).
Penru cei ce au vizitat Plitvice merită să vadă filmul măcar pentru peisajele în care s-a filmat și pentru o comparație peste ani a modificărilor aduse de natură zonei Plitvice. Lacurile sunt separate prin baraje naturale de travertin, care este depus prin acţiunea de muşchi , alge şi bacterii. Plantele şi bacteriile se acumulează pe partea de sus, formând bariere de travertin care cresc cu o rată de aproximativ 1 cm pe an.
Apa cristalină a lacurilor și coloritul  special este dat de prezența dolomitei și calciului în zona de formare a lacurilor și cascadelor. Lacurile sunt renumite pentru culorile lor , variind de la albastru la gri verde , culorile se schimbă constant în funcție de cantitatea de minerale sau organisme din apă şi unghiul de cădere a razelor de  soare.
 Cea mai mare înălțime a cascadelor ajunge la 76 de metri ,iar parcul se întinde pe o suprafață de 266 de kilometri pătrați.O zonă minunată avem și în cadrul Parcului Național Retezat  însă mai puțin promovată și mai greu accesibilă turistului amator care nu dorește să poarte rucsacul în spate.Marea diferență este că Plitvice se vizitează la pas și face parte din circuitele turistice  de export ale Croației, însă Retezatul este puțin promovat, accesul este mai greoi și nu am reușit să-l transformăm în ‚brand.’

Croatia

Croatia

Croatia

Croatia

Croatia

Croatia
Croatia
 


duminică, 5 decembrie 2010

Drumul către Meteora

O vizită la Meteora este întotdeauna fascinantă pentru orice om care ajunge pe piscurile stâncilor pe care sunt așezate celle mai minunate așezăminte monahale creștin-ordoxe.Mii de vizitatori din întreaga lume vin pe piscurile Meteorei pentru a admira frumoasele mănăstiri , simbol al creștinității ortodoxe.
Meteora, impresionant Ansamblu Monahal Ortodox, se  află  în apropierea orasului Kalambaka și a Muntilor Pind, in partea de nord-vest a Câmpiei Thesaliei.La poalele Meteorei găsim orașul Kalambaka renumit pentru atelierul unde se confecționează poate cele mai frumoase icoane creștin ordoxe. Meteora înseamna in limba greacă “suspendat în aer”, descriere inspirata a așezămintelor monahale construite pe vârfuri de stânci aproape netede.
Mămăstirile din Meteora au fost construite în Evul mediu și in perioada ocupării Greciei de către Imperiul Otoman, între anii 1453-1829, Centrul Monastic Meteora numara în prezent 24 de mănăstiri, unele dintre ele ajunse ruine: Sfântul Duh, Sfântul Dimitrie sau Sfântul Nicolae Padova, cinci dintre ele sunt inca functionale si foarte bine conservate: Marele Meteor,Varlaam ,Sfânta Treime, Russanou și Sfântul Ștefan, 5 dintre mănăstiri fiind mănăstiri de călugari și o mănăstire locuită de maici.
Pe platoul celei mai înalte creste din ansamblul de stânci de la Meteora, la altitudinea de 613m se afla Matele Meteor, mănăstire cu hramul Schimbarea la fată, este superlativul mănăstirilor din ansamblul Meteora. Cea mai frumoasa si cea mai mare dintre mănăstiri, locuită de până la 300 de monahi și eremiți în secolele XVI-XVIII, Mănăstirea Meteor a fost construită de Sfântul Atanasie Meteoritul ca o mica sihăstrie la început și transformată în jurul anului 1344 de Ioasaf si Simeon în impunătoarea construcție pe care o putem admira astazi. Frumoasa frescă interioara care se poate admira pe pereții mănăstirii aparține școlii cretane din secolul al XVI-lea.  Accesul în mănăstire se face în prezent pe un lung sir de scări săpate în stânca întrerupte din loc in loc de mici tuneluri.  Mănăstirea adăpostește un muzeu în care se pot admira obiecte de cult și haine bisericești, iar într-una dintre din curțile interioare se poate admira încă un afet de tun.
Periplul nostru turistic a însemnat și o vizită la la un atelier de confecționat icoane sfințite la mănăstirile de pe Meteora.Peisajul de tip selenar care te înconjoară îți dau fiori, dar îndarătnicirea călugărilor care secole au rezistat pe aceste meleaguri îți dă încredere în capacitatea omului de adaptare și rezistență în fața vicisitudinilor naturii și istoriei.
Meteora


sâmbătă, 4 decembrie 2010

Carte versus blog



Într-un interviu recent din ziarul Gândul Gabriel Liiceanu spunea :
‚,cartea, în forma tradiţională, nu va rezista’’
Este posibil ca nu toate cărțile să reziste timpului dar multe dintre ele vor învinge timpul și ne vor transmite mesajele dincolo de timpul nostru.Să aibă cărțile noastre finalul asemenea papirusurilor arse în Bibloteca din Alexandria?
Cartea electronică (e-book) nu va putea înlocui total cartea , pentru adevărații iubitori de literatură gustul cărții citite în prag de noapte este ca un drog fermecător ce ne poartă în trecut , viitor sau pe tărâmuri unde nu vom ajunge niciodată.
Tot Liiceanu spune despre blog că ,, blogul este extinderea apetitului consumerist în lumea spiritului ,cărţile nu se aruncă după prima folosire.
Nici blogurile nu se aruncă dupa prima folosire , pot fi citite de generațiile viitoare ,pot reprezenta o memorie vie a spiritului uman ,pot fi cuprinse într-o carte , pot reprezenta o șansă pentru orice om de rând pentru a expune gânduri ,idei ,pasiuni…deci reprezintă o expresie a libertății.
Blogul nu are istorie , însă istoria sa este construită de milioane de bloggeri care își exprimă gândurile zi de zi .Blogul nu este parte a castei scriitorilor , ci a memoriei individuale șî colective a umanității.


Numai pentru iubitorii de muzică bună:
http://www.pinkfloyd.com/ 


Faceți căutări pe acest blog