Transalpina (varianta Petroșani – Novaci)

Dacă paternitatea Transfăgărășanului este destul de clară, începuturile Transalpinei sunt neclare, după unele surse romanii sunt cei care au pus temelia acestui drum în dorința de a cucerii Dacia , dar adevărata inaugurare a drumului s-a făcut în 1938 de către regele Carol al II-lea.

Transalpina se mai numește și ,,Drumul regelui’’, a fost reabilitat în timpul celui de al doilea război mondial de către armata germană din motive militare.A treia restaurare a drumului și asfaltarea sa este aproape de final.Drumul este practicabil, eu personal am parcurs traseul plecând din Petroșani, via Groapa Seacă , către  Obârșia Lotrului, iar de aici spre stațiunea Rânca de unde am coborât către Novaci, Crasna, Săcelu, Tg. Jiu.

Important de menționat este faptul că drumul regal este cel mai înalt drum din România , altitudinea maximă fiind atinsă în pasul Urdele la 2145m.Pe parcursul traseului auto montan se poate admira de la înălțimea platoului Păpușa spre căldarea Muntinului, lăcuțul Muntinul, întindere 0,2 ha și o adâncime de 1,5m, fiind singurul lac din bazinul Latoriței care se vede de pe traseul auto a drumului regal.

Drumul de la Petroșani spre Obărșia Lotrului nu este încă reabilitat, se circulă cu dificultate, dar traseul merită de vizitat datorită peisajului sălbatic de pe  valea Jiețului , unde ne întâlnim cu cascada de la cheile Jiețului și putem poposi la cabana Mija sau Groapa Seacă.

Cred că realizatorii Top Gear ar fi fascinați să parcurgă traseul Transalpinei și ar marca pentru România un nou punc turistic important.Temerile mele sunt legate de întreținerea drumului și arealului montan intact, iar speranța mea este că odată cu reabilitarea drumului să nu se intensifice poluarea și masacrarea pădurilor din zonă.Sper de asemenea ca platoul Păpușa să nu devină parcare pentru autoturisme și să fie invadată de pet-uri.Oare putem fi civilizați să păstrăm nealterat golașul alpin?

Parfum de …Parâng

Muntii Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng – Șureanu – Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafața dintre masivele muntoase ale Romaniei. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

 Muntii Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcuta de șirul depresiunilor Novaci si Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înalta șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge pana la altitudinea de 2.200 m și face legătura dintre Obârșia Lotrului și stațiunea turistică Rânca. Transalpina oferă peisaje grandioase cu mult superioare Trasfâgărășanului , dar adevarata frumusețe a Parăngukui se poate descoperi doar prin traseele montane realizate la pas cu rucsacul în spate.

Urcând pe crestele Munților Parâng vom putea admira un peisaj impresionant și sălbatic demn de filmat pentru Discovery Channel sau National Geographic Channel.

 Pe cuprinsul întinderii muntilor Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, si anume vârful Parăngul Mare, cu 2.518 m si trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemanarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m si Cârja cu 2.405 m si aproximativ 15 varfuri de peste 2.300 m.

 Munții Parâng se remarca prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănatori cu Munții Fagărăș, iar multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Gâlcescu, Roșiile, Iezerul inghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul ca pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face sa fie unul dintre cele mai sâlbatice masive muntoase din Romania, după spusele unora foarte asemănător cu peisajele montane elvețiene.

 Partea sa sudica se remarca prin existenta unor formatiuni calcaroase, care au dat nastere unor pesteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflata pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflata pe valea râului Olteț.

Traseele montane ale Parângului pot fi atacate din zona localității Petroșani care se află la 6-7 kilometri de cabanele montane Rusu, Bujor de Munte , Groapa Seacă sau Mija .

De pe crestele Munților Parâng poți admira în depărtate turmele de capre negre care populează zona alpină.Pentru o vizibilitate corectă este bine ca turistul să aibă în dotare un binoclu.

Promovarea turismului românesc se poate realiza și prin mii de videoclipuri  care să pună în evidență minunăția peisajului românesc într-un portal cu mii și mii de postări foto sau videclipuri.
Videoclipul este realizat de un prieten , care a străbătut crestele munților la pas în toate anotimpurile , astfel a reușit instantanee foto de o rară frumusețe.